Prima mea întâlnire cu poezia eminesciană mi-a produs o mare uimire.(Amita Bhose, cercetatoare indiana)
ORIZONTAL : 1) Dragostea, tema primei poezii
publicate de Mihai Eminescu în 1866, în revista „Familia” – Instrument muzical,
simbol al inspiraţiei poetice. 2) Poetul se menţine statornic în sfera
metaforei: De-aş avea o... / Cu chip alb
de copiliţă – Limba Română. 3) Râu în Maramureş –
Gerunziul domină în poezia sa de debut:
Cântând vesel şi uşor, / Şoptind şoapte de...– Miză la jocuri de
cărţi. 4) Oraş în Algeria – Amita Bhose, cercetătoarea indiană, autoarea
tezei de doctorat cu titlul Eminescu şi India, declară
entuziasmată: Prima mea întâlnire cu
poezia eminesciană mi-a produs o mare... 5) Indecis – Diminutiv
din Maria – Colţ de stâncă. 6) Înzestrat cu talent, aşa cum s-a dovedit
Eminescu, fapt pe care Titu Maiorescu nu a ezitat să constate:
Poetul e din naştere, fără îndoială
– Siglă pentru „Regional Cooperation of Development”. 7) Eminescu
precum şi colegii săi la vârsta fragedă, animaţi de poezie romantică – Salut la
despărţire sau titlul poeziei care debutează cu:
De-acuma nu te-oi mai vedea / Rămâi, rămâi cu
bine.8) Tăiat, scurtat, retezat – Cu ajutorul
comparaţiei, limbajul poetic sugerează imagini cromatice:
Ca şi floarea crinului, / ... ca neaua sânului–
În vecie! 9)Floricicasimbolizează
dragostea pură spre care aspiră tânărul romantic:
... şi tinerică, / Ca şi floarea crinului– Unitate de timp.
10) Umede – Osie! – Epocă. 11) Inedit! – Curată, ca iubirea poetului
– Poezia ... de fragedăscrisă cu 13 ani mai târziu. 12)
Autorul se lasă furat de comparaţii sugerând că şi natura se arată îndrăgostită
de iubita lui, care e ca un plai râzând
cu iarbă verde: Unduind... , /
Şoptind şoapte de amor – Copiliţă blândişoară / ... o zi de primăvară.
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
8
|
9
|
10
|
11
|
12
|
|
1
|
||||||||||||
2
|
||||||||||||
3
|
||||||||||||
4
|
||||||||||||
5
|
||||||||||||
6
|
||||||||||||
7
|
||||||||||||
8
|
||||||||||||
9
|
||||||||||||
10
|
||||||||||||
11
|
||||||||||||
12
|
VERTICAL: 1) Figură de stil precum
mândră,
dulce, răpitoare, cu referire la floare – A munci din
greu cu perseverenţă ca Eminescu, pentru a da publicităţii o operă de valoare.
2) Imaginea cromatică persistă în culori de o puritate cristalină:
Alb ca neaua sânului, / Amalgam de-o...-albie
– Dezmierdările iubirii cuprind în sine cântarea doinelor
ignorând noţiunea de timp: ...-ţi ţine
ziuliţa – Fericirea eroului liric îşi găseşte împlinirea
în visare: De-aş avea şi eu o floare /
Mândră, dulce, răpitoare / Ca şi florile... mai. 3)
Cernăuţi, de unde Eminescu trimite poezia către Iosif Vulcan spre publicare – A
atinge cu limba. 4) Poezia De ce să mori... ?,
apărută postum – Foarte mare, precum contribuţia lui Eminescu la dezvoltarea
literaturii române (masc., pl.) – Poezia ... aceeaşi ulicioară,
scrisă în 1879. 5) Reflectare artistică a sentimentelor erotice,
dezvoltată prin prezentarea cadrului natural în care se desfăşoară iubirea – Mai
nou decât nou. 6) Metru cub (abr.) – Ispitirea iubitei, prin cântecul
doinelor, şoptind şoapte de amor(pl).
7) Grup de insuliţe în Indonezia – Vechi oraş şi port la Marea Roşie –
Campion. 8) Poezia Ce suflet... – În obsesie! 9)
Abis! – Maria Tănase – Rareori. 10) Poetul se complace cu armonia naturii
unde totul se bucură în jurul său, el însuşi este copleşit de dor şi de durere:
Plai râzând cu iarbă verde / Ce se
leagănă, se...– Cal dobrogean. 11) Prin formele ritmice,
prin anumite repetiţii şi printr.o anumită cadenţă a sentimentului, poezia este
revelatorie pentru poetul adolescent, cel care va deveni geniul poeziei
naţionale: De-aş avea o... / Gingaşă şi
tinerică, / Ca şi floarea crinului, / Alb ca neaua sânului–
Bold. 12) Talentul de excepţie al lui Eminescu (pl.) – Sentimentul de
iubire este în strânsa legătură cu spiritul neamului românesc:
I-aş cânta doina, ..., / I-aş cânta-o-ncetiţor,
/ Şoptind şoapte de amor.
Dicţionar: IZA, SIG, RCD, ECI, CBM, AIOU, AILA, BSE.
Prof. Nicolae Vicolov
De-as
avea si eu o floare Mândra, dulce, rapitoare, Ca si florile din mai, Fiice dulce-a unui plai, Plai râzând cu iarba verde, Ce se leagana, se pierde, Undoind încetisor, Soptind soapte de amor; De-as avea o floricica Gingasa si tinerica, Ca si floarea crinului, Alb ca neaua sânului, Amalgam de-o roz-albie Si de una purpurie, Cântând vesel si usor, Soptind soapte de amor;
De-aș avea este o poezie scrisă de către Mihai Eminescu în
anul 1866 și publicată pentru prima dată la revista Familia din Pesta,
în numărul din 25 februarie/9 martie.
Odată cu publicarea sa, Iosif Vulcan, directorul
revistei, îi schimbă numele poetului din Eminovici în Eminescu,
nume cu care acesta se va identifica îmediat și pentru totdeauna.
|
De-as
avea o porumbita Cu chip alb de copilita, Copilita blândisoara Ca o zi de primavara, Câtu-ti tine ziulita I-as cânta doina, doinita, I-as cânta-o-ncetisor, Soptind soapte de amor. |
Solutia careului:
De ce nu-mi vii?
1
T
|
2
O
|
3
A
|
4
M
|
5
N
|
6
A
|
7
|
8
M
|
9
O
|
10
T
|
11
I
|
12
V
|
2
A
|
S
|
T
|
A
|
M
|
A
|
I
|
A
|
U
|
I
|
||
3
U
|
T
|
U
|
T
|
I
|
N
|
O
|
R
|
B
|
I
|
||
4
|
I
|
N
|
S
|
E
|
N
|
I
|
N
|
E
|
Z
|
I
|
|
5
L
|
C
|
A
|
N
|
T
|
U
|
N
|
I
|
T
|
E
|
||
6
A
|
R
|
I
|
N
|
E
|
O
|
M
|
E
|
L
|
|||
7
N
|
O
|
U
|
M
|
R
|
I
|
D
|
P
|
E
|
|||
8
U
|
M
|
I
|
L
|
I
|
T
|
I
|
D
|
R
|
U
|
M
|
|
9
R
|
A
|
D
|
C
|
A
|
C
|
I
|
A
|
R
|
E
|
||
10
I
|
N
|
E
|
L
|
N
|
E
|
S
|
A
|
T
|
N
|
||
11
L
|
I
|
M
|
I
|
T
|
A
|
T
|
R
|
I
|
S
|
T
|
|
12
E
|
E
|
P
|
A
|
R
|
T
|
E
|
N
|
E
|
R
|
E
|